de la capătul digului

(fulgere-n zar)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ioan-Mircea Popovici [Yannelis ]

2010-12-23 | |



gânduri de paie
aprinse cu-n amnar
nori de fum scot fulgere-n zar
luminând lumea întoarsă pe dos
priviri încrucişate
obrazul gros
transpiră

trec sărbătorile
strălucind a tristeţe
singurul om care are nevoie de mine de Crăciun
este El
poetul cu umbrelă
de la piramidă


în miezul cuvintelor
nu-s altceva decât arbori
ce sprijină ramuri
înfipte în cer
cu mister

sângele Sobarului
prelinge gura paharului

în loc să zic
cunoscutul să fie
de la capătul digului
strig


LIBERTATE!





Constanţa, 23 decembrie, 2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
... 581 582 583 584 585 586

scrisori de Craciun

de la ymp (01:55:15 14 Decembrie 2010)

ti le voi spune amestecate. e foarte de dimineata. bila se rostogoleste pe scara de aseara. "Vreau să te învăţ o rugăciune musulmană. Iat-o: Dă-mi, Doamne, să ştiu multe, dar să nu trec prin toate". azi se implinesc 10 ani de cand a venit Dorra la noi. din rostogolirea bilei... pana la Craciun mai este. stiu. ai sa spui ca nu ti-am raspuns nimic. indirect afli ca am vazut prin si peste. n-am mai intrat doua zile pe lucrurile mele. au navalit din dulap si acum le asez altfel... sunt la a treia treapta. Iti dai seama de unde si cum de aici: "Respir o zi pustie fără cuvintele tale. Nici nu ştiu dacă mă dor sau mă bucură. Amestecate sunt acum in acelasi potir bucuria şi durerea firii omenesti. Dacă nu-mi scrii o noapte şi-o zi, stau sub lună; de-mi trimiţi un semn din condei , stau o zi şi-o noapte în soare. Nu cer să intru pe uşa de dincolo de cuvinte. Ca la un zid al plângerii mă voi aşeza în fata lor. Azi mi-am strecurat intr-o fisura de-a lui un dor de s-au cutremurat temeliile. Uneori esti ca o poarta a strigatelor ingerilor cazuti. Eu strig, ca un om, către Dumnezeu prin aceeaşi poartă. Astept, iar pentru a tacea perfect, nu mai respir. Hai! Viata mea este un prea inalt munte de nisip. Asftfel, atât de fragila, incât, dacă un fluture se va aseza in varful lui, pot muri. Doar cuvintele pot trece pe langa mine ori pot sta o clipă de odihna in varful lui. Aceasta este culmea in care nu pot atinge nimic". Uite de unde venea bila... nu te superi ca-ti spun asa indirect... ...Eu i-am deschis o usa. Restul, cum o fi norocul. Credeti-ma, am mai putina tangenta cu acel servici de "practica marinareasca" decat ar trebui sa aiba "tanarul marinar". Reusita depinde de interesul lui mai mult decat de amabilitatea mea. Sunteti a doua persoana careia ii scriu. Aici ii explicam unui student. Va las sa vedeti ca sa va dati seama ca-n ale Profesorului, lucrurile-s fara odihna. ti-am vazut documentul atasat si zic: m-as bucura ca tu sa gandesti toate astea. sa nu fie ideile vreunui unchi, indragostit de matematici, si care are ocazia impreuna cu tine sa inteleaga ce n-a inteles candva. se mai intampla ca in cate o familie, un unchi sau un prieten de familie sa aiba bucuria de-a mai descoperi cate ceva, stand precum paianjenul intre doua noduri si tesand marunt... evident ca am observat ca tu ai integrat prin parti scarpinandu-te cu f si nu cu f derivat asa cum era firesc. matematica este o chestie in care uneori lucrurile merg pe carari diferite. asa cum ai inceput tu, din cauza formulei de integrare prin parti ai dat peste transformata derivatei. fara norocul asta nu dadeai de transformata derivatei. si de aceea calea directa urmata de Alexandru (nepotul meu, care este si el, ca si tine, student anul I, dar el este la aerospatiale, tu esti la marina, si esti anul al doilea), este calea care o prefer si eu. in plus sa stii ca intr-o terorema, nici o conditie nu este suplimentara. ai ocazi sa vezi de ce, toate conmditiile nesuferite care trebuie sa la indeplineasca o funcie original, sunt absolut necesare. "în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală"

pietrele s-au asezat

de la ymp (06:48:00 18 Decembrie 2010)

pietrele s-au asezat in izvorul meu. apa e limpede, ca apa de Boboteaza de pe vremea cand fetele din Voivodeni mergeau in genunchi pana la cumpana din vale ca sa-si vada iubitul in ochiul de apa. si-n noaptea aceea, apa adusa la miezul noptii se transforma in vinul cel mai bun de bolta... iar sunt grabit, ca am de terminat de acrit varza de Craciun... am si cu ce. acriturile si muraturile-s specialitatea aceea pe care... globuletul acesta este unul nou nout l-am gasit in tramvaiul copilariei era invelit intr-o panglica lunga pe care scria in toate directiile cu paralela asta trec la butoiul cu varza sa vad ce mai pot face pentru ca ai dat unde nu trebuia sa dai eu sunt ingrijorat de fenomenul acesta al paralelelor cu viata din simplul motiv ca... da semne ca nu e bine ........... intelegi ce pericol!? te las acum pentru ca bat campii sa acresc varza de Craciun azi voi pregati varza murata stii cum fac? uite asa ............. asa-i lumea tu te straduiesti sa o inveti ceva si ea iti raspunde cu o paralela ca sa nu te intristezi aici nu gasesti nimic dar daca totusi tu dai de ceva de vina-i numai si numai fantezia ta noutati invelite-n staniol pentru un globulet de Craciun priveste-n el si spune ce vezi iti spun eu de acum n-ai sa vezi nimic si-ai sa inventezi si-ai sa trisezi iar eu voi sti sa-mi vad mai departe de drum urcand in primul tramvai electric care leaga Minis de Arad si sa dau o fuga pana la Bodrog unde la temelia manastirii este o inima cioplita-n piatra in care se spune ca s-ar gasi o scoica vie si daca-ti lipesti urechea de inima se aude marea din scoica... si-ai sa inventezi si-ai sa trise... La multi ani! omule. Sanatate si bucurii cat poti duce, ca si aici trebuie masura... uite. stii cum facem ca sa nu pierd. mesajul asta il voi aseza in "globulet de Craciun" stii tu ca eu le am cu lucrurile rotunde. la mine si zarurile sunt rotunde... cu multumiri pentru cele o mie si una de iubiri... samanta a incoltit pentru ca ai stiut sa o ingrijesti exact cum a crescut in atelierul meu floricica de Craciun cand am luat-o si-am asezat-o in fereastra avea doar doua frunze ca un Infinit o luasem de la tomberoane unde statea ghemuita o fetita cu chibrituri scapara cate un chibrit si lumina-n tramvai ........................ sper ca ai inteles ca-ti multumesc aluatul da pe afara azi vei primi mesajul din sticla aceea mare in care incape corabia cu vise ai vazut eu ma ingrijoram ca ... nu se simte bine, si ea, de fapt, isi terminase minutele...


se intampla sa fie

de la ymp (10:14:06 18 Decembrie 2010)

n-am vreme sa ascult acum nimic daca ma tii de amanari cred ca las pozele pentru diseara ................................. revenit acasa matematician la origini creator de curent literar si foarte adevarat navigator in cele bune si de folos sufletelor acum te las cu urari poetice facute din petice... Cred ca le trimit in trei trepte gasesti aici o poza cu secretele gemenelor alta cu coroane pentru cei cazuti si colindul de la scara le identifici tu sunt mai multe noduri multe cantec de portativ luminat de luna uite si un pic de intamplare aici la casa cu scara care da-n mare cu Singuratatea mea nascatoare la rasarit de soare mi-ai luat palmele le-ai sarutat si mi-ai spus arata-mi Steaua Polara in ochii tai luna-si pierdea cararea pe valuri barca se leagana langa ponton o vasla peste hainele noastre cealalta infipta-n nisip sa nu scapam in larg in norul rosu ursitoarele-sortitoarele ne-au dat aripi de zbor calator spre Craciun e bine sa mai ales atunci cand acum e cat o zi de matematici speciale pentru tineret si adulti umblati desculti pe aici e mai mult decat un tarm de undeva vant de poveste se zice ca pe taramul acesta batranul cu pipa dintr-un rotocol de fum facuse un sarpe incolacit pe semnul lui Infinit din capul taiat al Meduzei cuvintele scuzei picura sange din care se nascuse si superveninosul Basilisc maestrul riscului vantul acesta de lumini născut în mijlocul cantecului pe val din cuvant sub zidul alb ridicat pe aşteptări o petala de trandafir parfum de florile marului si-o raza de stea colindatoare de atunci cu un pic mai inainte de inceputuri si pana acum cand m-ai invatat sa privesc cerul sa fac potcoave inorogului din fierul cozii cometei inconjurata de fluturi iesiti din focare la cinci furcute de Steaua Polara pe langa Algor si Mizar


alegerea


(dintr-o axiomă şi-o lemă, paralele)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ioan-Mircea Popovici [Yannelis ]

2010-12-26 | |


ţi-aş vorbi despre axioma lui Euclid
în culorile unei geometrii
cu puncte de vedere
cât Infinitul
din degetul mic

în ziua în care Dumnezeu s-a născut prunc
ca pe Om să-l îndumnezeiască
în taina naşterii
dincolo de logica îngustă a oamenilor
logica mare
din magia Crăciunului

cu sania împinsă de tăcere
cu trei crai de la răsărit
şi o stea din asfintit
în colind fără sfârşit
orbul a venit să -şi vadă prietenul
de Crăciun

toate-s strânse aici
pe treapta mântuirii
din izvor cu rădăcini
şi un pui de lebădă
peste valul repede

niciodată şi întotdeauna nuntesc gemene-n
zelkanică alegere cu lema lui Zermelo
cu cele crezute şi cu cele nevăzute
dincolo de culoare




Constanţa, 26 decembrie, 2010